Ca o pădure fragedă și plină de candoare
Tu te-ai oprit din lunga-ți căutare.
Să vezi cum se transformă o floare în spini
Și cerul albastru și senin în norii negrii de furtună.
Să vezi cum oamenii din jurul tău sunt fiare și doritori de rău,
Să vezi cum apa lină curgătoare s-a transformat în râuri de gunoaie,
Să vezi și să auzi cum țipă o lume întreagă după ajutor
Cum plâng copiii nevinovați, cum mor.
Să vezi războaie,
Să vezi atâta sete de războaie și atâta ură pentru pace,
Să vezi atâta lume alarmată.
Să vezi cum soarele cel arzător
Azi se transformă în cuptor, un uragan ucigător.
Să vezi o ploaie de meteoriți și luna roșie ca focul,
Să vezi și să auzi ce este în această lume, te apucă plânsul.
Ce viață plină de blesteme ne-a fost dată s-o trăim
Să ne rugăm pentru iertare și să ne pocăim.
*(din caietul cu poezii, 1996)
No Comments