Cât de importantă crezi că este respirația în timpul antrenamentelor?
Aparatul respirator sau mai bine spus sistemul respirator este un act reflex și este compus dintr-un complex de organe interne şi externe care ajută la buna funcționare a corpului în acest felul făcându-se schimbul de gaze din mediul înconjurător, (exterior) și corpul omului, (interior). Oxigenarea corpului se face prin sânge ceea ce înseamnă că sistemul respirator este în strânsă legătură cu sistemul circulator.
Inspirația și expirația sunt procese regulate care se desfășoară în mod automat în organism și sunt esențiale pentru menținerea funcționării normale a sistemului respirator.
• inspirația este procesul de inhalare și reprezintă perioda în care aerul sau oxigenul pătrunde în plămâni prin contractarea mușchilor respiratori;
• expirația este actul fiziologic prin care dioxidului de carbon este eliminat din plămâni.
Nu vreau să povestesc lecția de anatomie pe care am învățat-o în clasa a VII-a dar vreau să subliniez cât este de important să corelezi respirația, acest proces dobândit, cu mișcarea. Este clar că fără să respirăm nu putem exista. Respirația poate fi considerată atât un reflex dobândit, cât și un proces care poate fi controlat prin intermediul voinței umane.
Te-ai gândit oare că anumite antrenamente nu reușești să le execuți pentru că nu respiri corect? Că poate nu coordonezi mișcarea cu respirația?
Pentru că, da, respirația ajută la oxigenarea muşchilor și mișcarea devine mai ușor de executat. Astfel că fiecare antrenament are tempo-ul lui de respirație.
Suntem diferiți și fiecare adaptăm respirația la tipul de efort pe care îl facem dar cel mai important este să conștientizezi mișcarea, să o simți și astfel respirația să fie adaptată în funcție de efort.
Așa că revin la întrebarea de început: Cât de importantă crezi că este respirația în timpul antrenamentelor?
Este foarte important să respirăm corect în timpul efortului fizic pe care îl facem. Fie că facem antrenamentele la interior sau la exterior, cardio sau de forță, respirația trebuie să fie adaptată condițiilor de efort fizic și cât se poate de corectă pentru că în felul acesta prin respirație furnizăm corpului cantitatea necesară de oxigen făcând posibilă eliminarea dioxidului de carbon rezultat în urma efortului fizic.
Este recomandat de majoritatea instructorilor și antrenorilor de sport ca respirația să se facă în felul următor:
》 inspiri – când corpul este relaxat și pregătești mișcarea corpului pentru exercițiul următor;
》 expiri – în timpul executării exercițiului.
Respirația se face de preferat și corect pe nas. Dacă alegem să facem exercițiile fizice afară și pe timp de iarnă acest lucru se poate explica și prin faptul că inspirat pe nas, aerul rece este încălzit protejând astfel căile respiratorii inferioare, plămânii şi bronhiile de viroze și pneumonii. Însă se poate întâmpla ca datorită efortului prea mare respirația pe nas să nu fie suficientă, oxigenul care intră în plămâni să fie prea puțin, pe nas inspirându-se o cantitate limitată de oxigen. În astfel de situații respirația se face si pe gură.
Ce respirăm și care este compoziția chimică a aerului și influența ei asupra organismului?
Aerul atmosferic este un amestec de gaze, format din azot, oxigen, bioxid de carbon şi alte gaze precum: argon, xenon, neon, radon, azot. La acestea se adaugă vapori de apă, pulberi și bacterii în diferite cantităţi. În procesul de respiraţie compoziţia chimică a aerului şi cantitatea de vapori de apă se modifică, aerul expirat fiind practic saturat.
Compoziţia chimică a aerului în procesul respirației este:
Azot:
– inspirat – 78,08%;
– expirat – 78,26%;
Oxigen:
– inspirat – 20,94%;
– expirat- 16-17%;
Bioxid de carbon:
– inspirat – 0,03 – 0,04%;
– expirat – 3-4%;
Respirația aerobă și anaerobă. Ce înseamnă?
Am auzit deseori de respirație în proces aerob și respirație în proces anaerob.
Cum explicăm respirația aerobă?
– oxigenul (O2) reacționează cu zahărul sau glucoza (C6H12O6) producând dioxid de carbon (CO2), apă (H2O) și energie (ATP, adenosin trifosfat).
C6H12O6 + 6O2 → 6CO2 + 6H2O + energie (ATP, adenosin trifosfat)
Cum explicăm respirația anaerobă?
– când nu există suficient oxigen, celulele descompun glucoza în acid lactic (C3H6O3) și energie (ATP, adenosin trifosfat).
C6H12O6 → 2C3H6O3 + energie (ATP, adenosin trifosfat)
sau
C6H12O6 → 2C2H5OH (etanol) + 2CO2 + energie (ATP, adenosin trifosfat).
Ce este acidul lactic (C3H6O3)?
Știm ce înseamnă tensiune musculară în urma unui efort prea mare sau a unui antrenament altfel decât cel cu care ne-am obișnuit corpul. Mușchii se încarcă cu acid lactic în urma descompunerii de glucoză datorate lipsei de oxigen, așa că, acidul lactic, pe românește, febra musculară se instalează în urma unei activități fizice intense rezultând astfel oboseala musculară. Excesul de acid lactic poate fi dăunător pentru celule și poate cauza afecțiuni care pot avea efecte negative asupra performanței fizice sau poate să fie fatală în cazuri severe. Astfel este bine să existe un echilibru al gradului de antrenament ales.
Producția de acid lactic poate fi oprită prin:
– creșterea cantității de oxigen care permite o respirație aerobă mai eficientă, reducând astfel producția de acid lactic;
– antrenament cu intensitate moderată, organismul poate să-și îmbunătățească capacitatea de a efectua o respiraţie aerobă şi de a reduce producția de acid lactic;
– pauze regulate în timpul activității fizice intense poate permite organismului să se recupereze și să se reducă nivelul de acid lactic din sânge;
– asigurarea unui aport adecvat de nutrienți;
Prin urmare, respirația este un factor cheie în obținerea unui antrenament eficient şi în atingerea obiectivelor fizice propuse. Prin controlul ritmului respirației ne putem relaxa şi concentra mai bine asupra exercițiilor, putem reduce riscul de accidentări şi putem preveni oboseala musculară.
Aşadar, respirația este foarte importantă atunci când ne antrenăm.
“În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă.” (Antoine-Laurent de Lavoisier)
Săptămână ușoară și cu mult spor(T)!
Bibliografie:
Anatomia și Fiziologia Omului – I.C. Voiculescu și I.C. Petricu
Anatomia Yoga – Leslie Kaminoff și Amy Matthews
Chimia Organică – Margareta Avram
Sursă foto: Anatomia și Fiziologia Omului
No Comments